În Mesopotamia antica, leaganul civilizatiei moderne, se aflau mai multe cetati care aveau sa joace un rol important în cultura Occidentului. Babilonul s-a dezvoltat si a devenit una dintre aceste cetati, atingând apogeul economic si cultural sub Nabucodonosor, faimosul cuceritor biblic al Iudeii. Însa, la începutul istoriei sale, Babilonul nu a fost decât una dintre numeroasele asezari a caror existenta era amenintata de invazii constante.
Unii amatori de conspiratii au sugerat ca, la un moment dat, conducatorii cetatii au avut o idee geniala pentru a ridica Babilonul la putere. Dându-si seama ca, probabil, sexul ar atrage si ar vinde mai bine si mai rapid decât politica sau religia (si, probabil, pe termen mai lung) au creat legende cu curva din Babilon, personaj mitic care avea sa simbolizeze, mai târziu, practicarea prostitutiei sub tutela regala.
Aceasta teorie afirma ca regele Babilonului si cei din anturajul sau au încurajat în mod activ raspândirea unor legende care descriau orgii si depravarea de proportii uriase, iar în scurt timp reputatia Babilonului de cetate a placerii s-a raspândit în toate directiile, în vreme ce barbatii care cautau satisfactie si împlinirea imediata a dorintelor carnale veneau în cetate în numar mare, ceea ce, ulterior, a dus la o intensificare a turismului si comertului. Aceasta bogatie proaspat descoperita i-ar fi permis cetatii sa creasca si sa devina prospera. Chiar si în secolul al IV-lea î.Hr., Alexandru cel Mare, atras de promisiunile cetatii, a stabilit tabara armatei sale între zidurile Babilonului, pentru a-si petrece acolo iarna.
De-abia în primele secole dupa Hristos, conceptul de curva a Babilonului a început sa fie privit drept ceva pacatos, în loc sa fie considerat simbol al prosperitatii si al opulentei, cum se întâmplase în secolele anterioare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu